Vechituri... Primavara are un miros proaspat, ascutit, ce imi patrunde in nari si parca cumva ma sileste sa zambesc. Recunosc primavara dupa noroiul ce musteste prin oras, prin care ma plimb si ma afund incet-incet... Parca gerul nu mai musca din mine, asa cum in mijloc de iarna uscata o face, cand bantui in miez de noapte prin parcuri. Primavara doare ...simt durerea pamantului intepat de firele de iarba ce se incapateneaza sa iasa din lut...an de an. Si pe mine ma dor mainile si caldura imi arde pielea, cum soarele de aprilie arde mugruri abia mijiti, asa adolescetini. Primavara are doar doua culori: verde crud si maro-ul pamantului ce se amesteca pe panza, usor intrepatrundu-se marginile unuia altuia. Mirosul de plante medicinale este mai slab in imima de asfalt a orasului. Cateodata mai simt mirosul verde al vietii, dar nu pentru mult timp. Nimic nu dureaza prea mult, sau macar sa ramana prins in timp, agatat ca o carpa la uscat. De fapt e toamna si se numara bobocii si frunzele
No comments:
Post a Comment