home is where you fell like it

conversatie 02

oras. toamna. ceva magazin. imbulzeala muzica. vad o figura cunoscuta din facultate. figura care nu o pot lega si de un nume (they all look the same). dupa cateva cuvinte schimbate,
-am auzit ca te-ai maritat?
-aaaa?!... trebuia sa-mi fac niste acte.. vine un raspuns ambiguu de la mine, si alte cuvinte pe care doar le-am auzit, rostindu-le.

deci: i'm not married and not gettin'. nu pentru ca nu am cu cine. ci pentru ca am revenit la o idee mai veche conform careia.. nu am unde sa ma grabesc...nu ala e telul MEU in viata. pot avea o familie fara acte si alte chestii. cred in institutia familie, dar nu cred in institutia casatorie in romania(si discutia se poate intinde pe cateva zile)
2. the most important... cuvantul maritat.. este oribil, arhaic, folosit cateodata cu tenta peiorativ, si mi se pare ca e folosit mai mult in context rural (da, am pretentii si este o opinie personala si subiectiva), aproape ca ma jigneste. eu nu ma marit... poate imi fac acte (poate la un moment dat, probabil), poate ma casatoresc,... dar de marit nu se pune problema in cazul meu.

*ce am zis pana acum a fost al naibii de subiectiv. asta cred ca era ideea. pe de alta parte circula informatii despre viata mea... hmm.. asta pentru ca eu am spus ceva la un moment dat, si acum nu ar trebui sa ma mire. dar i've got important stuff to do...

conversatie 01

in fata noastra se vorbea, ma aflam in primul rand, cand aud:
- pot sa trec in spatele tau?
- de ce?
- vreau sa plec...
- aaa... pai zii asa


*foto.... old

....

*asa ma relaxez eu alergand pe plaja. nu inteleg de ce nu au un clip care sa fie pe masura piesei?!

i don't know what is right way

am luat o decizie.. cum am mai luat si altele... dar i don't know what is the right thing to do...

news

new haircut, new hair colour(s), new music... new weather:(

everyday is sunday

sambata am zis sa ma duc pana la targul de hand-made.. la spartu' targului, adica la 6 juma si la 7 se inchidea. si spre surprinderea mea.. am mai prins ceva (ma asteptam sa dea inchiderea cu o jumatate de ora inainte)si am prins si niste cunoscuti sa-i tin de vorba... si asa am ajuns in bode... aa.. bar... unul nice chiar si nu m-am dat plecata.. plus ca nu ma prea grabeam acasa.. si nu regret.. am mai schimbat o impresie, o vorba. am mai dansat, am mai vorbit, am mai uitat de mine. la un moment dat a aterizat si o mireasa. in momentul ala lumea a inceput sa danseze in zona respectiva... ciudat... blitzuri, agitatie... daca ma hotarasc vreodata sa ma nenor.... casatoresc... sper sa nu ma fure nimeni, prost obicei. alta chestie ... cineva a dat peste mine in toaleta (urasc toaletele care nu se inchid cu un zavor or somethin'), tipa m-a si salutat si a iesit la fel de furtunos... evident ca nu eram cu pantaloni in vine... eram la etapa inchis nasturi... pe la 12 si ceva m-am dat si eu plecata (finally) si aici a inceput adevarata aventura.. in plin centru m-au atacat niste caini. am reactionat uimitor de calm... mi-am scos castile din urechi si m-am aparat cu geanta. unul a muscat din geanta... geanta a supravietuit. eu am ajuns pe carosabil si cativa posesori de masini ma claxonau.. adica doar nu ma asteptam sa iasa din masina sa ma salveze (si daca treceau pe langa mine nu ar fi intervenit)

i need light

sunt pierduta in propria mea viata mea. am facut-o de buna voie si nesilita de nimeni (creD). nu m-a luat nimeni de mana si m-a pierdut. s-au inchis usi in urma si peretii au crescut in fata mea. nu vad de ceata ce mi se asterne pe ochii, nu vad de pleoapele grele. daca as vedea clar si nu as fi orbita de expectante, sperante, as putea sa aleg... vreau sa deschid ochii de dimineata si sa vad lumina