stau si ma gandesc zilnic (acolo cateva minute) cum sta cu plecatul din tara... de ce, unde, pana unde? nu am dubii vreau sa plec, dar nu vreau sa-mi fortez norocul. nu m-am definit destul de bine ca sa zic la revedere. nu s-a incheiat procesul...
stau si ma gandesc, dar incerc sa nu-mi fac scenarii --> asteptari --> dezamagiri. de la dorinta la obsesie nu e mult... cativa pasi de balet pe o muchie. argumente am, acum astept usa deshisa larg, nu doar crapata. i hope i won't get lost
No comments:
Post a Comment